Pentru prietenii mei nu mai este de mult un secret* faptul ca sunt aiurita, si prin urmare ma accidentez in cele mai nebanuite moduri. Nu o fac intentionat, adica serios, cine si-ar dori sa se aleaga cu cel putin o vanataie noua in fiecare zi. Ok, poate exista persoane.
Sunt neatenta si pot fi distrasa foarte usor, nu degeaba s-a inventat ADHD-ul. Sunt grabita, agitata, si nervoasa aproape tot timpul, si consider ca am lucruri mai importante de facut decat sa ma uit la trepte cand cobor scarile. Apropo de asta, am coborat odata 2 etaje pe fund. Nu a fost amuzant.
Cand incerc sa-i explic unei persoane care tocmai m-a cunoscut cum este ok daca dau cu capul de masa (sau imi sucesc glezna stand pe loc sau intru cu urechea in coltul de la usa masinii** Citește în continuare „12 aprilie 2010 – Aiureala”
Ce am citit, ce am văzut și ce mai gândesc 