Gena lui Isis

20160131_110900Titlu original: Gene of Isis

Autor: Traci Harding

Serie: The Mystique Trilogy

Editura: Leda, București 2010

Anul apariției: 2005

Bună de citit când: absolut oricând, dar mai ales dacă te pasionează reîncarnările

Fun facts

Am cumpărat primele 2 volume din serie la Diverta, într-una din căutările mele de cărți noi și incitante. Mi-a atras atenția pentru că erau foarte groase și mari (și la reducere) așa că le-am cumpărat, fără să am nici cea mai mică idee despre subiectul lor. Oricum, titlul a fost un mare plus; mă așteptam să citesc ceva despre istorie, iar acest lucru este oricând binevenit.

Mare mi-a fost mirarea când am dat peste o lume cu totul și cu totul nouă, cea a reginelor-dragon, și o poveste pe cât de complexă, pe atât de minunată.

  • Originalitate: foarte mare. E un pic de istorie combinată cu un pic de mit și un pic de paranormal. Nu credeam că o să mai întâlnesc lumi paralele atât de bine concepute de la Harry Potter încoace
  • Umor: mult mai mult decât te-ai aștepta de la o astfel de poveste
  • Level of awesomeness: 10

Mini rezumat

Pff, nici nu știu de unde să încep istorisirea, pentru că este vorba de 3 povești diferite, care sunt strâns legate prin anumite… legături de sânge. Avem 3 personaje principale: Mia, o australiancă din zilele noastre expertă în limbile vechi; Ashlee, o clarvăzătoare din secolul XIX de origine britanică (și din clasa superioară a societății); și nu în ultimul rând, Lillet, din secolul XIII, o preoteasă a unui ordin străvechi ce luptă împotriva bisericii romano-catolice, cu ajutorul catarilor.

Dacă asta nu vă crește deja pofta de a citi această carte, nu știu ce altceva vă poate determina să faceți asta.

Ei bine, pe parcursul poveștii (de vreo 800 de pagini), cele trei femei își povestesc întâmplările, sub forma de jurnale. Tu, ca și cititor, observi asemănările și îți cam faci planul a tot ceea ce urmează să se întâmple, și cu toate astea totul este palpitant. Fiecare dintre cele 3 femei reprezintă reîncarnări cu gena lui Isis. Evident, ar fi multe de spus dar mi-e că nu i-aș face cinste lui Traci să mă apuc eu să povestesc cu limbajul meu de baltă.

E atâta istorie și misticism în aceste cărți încât poate bucura orice istoric de rând. Dar să revenim la subiectul cărții…

Toate cele 3 femei protejează anumite concepte deși, mai bine spus, se protejează pe sine pentru că ele trebuie să descuie un fel de alt univers, mult mai dezvoltat decât cel în care trăim. Pff, e așa greu de explicat în cuvinte măreția întregii aventuri. E chiar frustrant.

În fine, fiecare dintre ele, în perioada lor, află indicii despre sine precum și despre scopul lor comun, se luptă cu oameni și spirite și vampiri (nu vă gândiți la Twilight-gen vampiri), își descoperă puterile, și scriu jurnale care sunt predate din moși-strămoși.

Toate cele trei femei au și un ajutor mai puțin convențional: fantoma unui războinic. Ce-i drept, doar Lillet îl cunoaște pe omul din spatele fantomei, dar finalul este extrem de fericit pentru acest cavaler al Sionului, Albray. Jur amin că nici o secundă nu m-am gândit că acela va fi deznodământul.

Un alt lucru pe care îl au în comun la momentul cărții este un fel de templu sub un munte undeva în Egipt. Toate cele 3 personaje principale s-au găsit acolo la un moment dat, și așa au fost legate între ele. Cam toate întâmplările cu adevărat importante se petrec acolo.

Nu vreau să spun mai multe. Și nu-mi vine să cred că tanti are o grămadă de alte trilogii, toate cu nume atrăgătoare pe care deja le vânez pe la librării.

Personaje

Ioi doamne, sunt atâtea personaje în cartea asta că nici măcar jumătate din ei nu-mi vin acum în minte. Cred că la asta s-a gândit și autoarea, pentru că o primă pagină a volumui are enumerate toate personajele importante, precum și o scurtă descriere. Dacă vă întrebați, acum mă uit peste acea pagină ca să găsesc cele mai importante și faine personaje de descris.

Lillet du Lac a fost așa, cu gust amar. Nu mi-a plăcut de ea. Desigur, secolul în care a trăit nu lăsa prea mult de plăcut la persoanele de pe atunci. Totuși, are încăpățânarea aia de adolescentă care se revoltă în fața părinților când îi spun că fusta ei e prea scurtă. Tot din cauza ei moare unul din personajele mele preferate. Partea bună e că se căiește forever and ever, sau mă rog, până în zilele noastre. Dacă citiți cartea asta, atât vă spun: acordați mai multă atenție surorii sale, Lilitu.

Ashlee Granville este genul de femeie pe placul meu: e curajoasă, curioasă, educată și nu dă niciodată în lături de la credințele ei. Și este medium, evident. Se lasă tot timpul pe planul doi dacă asta înseamnă să-și concentreze toată atenția asupra a ceva mai presus decât ea. Tot din cauza asta joacă un fel de baba-oarba cu iubirea vieții sale, Earnest. Îmi place foarte mult de ea. Dacă toate femeile am fi ca ea, am trăi într-o lume mult mai frumoasă.

Mia Montrose este femeia ce mi-ar plăcea mie să fiu azi: independentă, cu un puternic simț al realității, care nu acceptă nimic de la nimeni. Poate și pentru că povestea ei se petrece în zilele noastre, e mai ușor de înțeles procesul prin care trece. Accentul cel mare se pune pe ultimele capitole ale cărții, unde Mia cam rezolvă un mister comun de-a lungul secolelor.

Strâns legat de Mia este și Albray Devere, fantoma care a ajutat-o pe Ashlee și bărbatul care a iubit-o pe Lillet. Așa-i că deja sună imposibil? Dar Albray e un gentleman, un cavaler ce știe cum să mânuiască o sabie de aproximativ 700 de ani. A fost și el unul dintre personajele mele preferate.

Pentru că sunt mult prea multe, doar voi aminti alte personaje care m-au impresionat într-un fel sau altul:

  • Susan – prietena cea mai bună a lui Ashlee, care o acompaniază în unele aventuri și care se dovedește a fi mult mai importantă în cărțile ce urmează
  • Earnest Devere este pretendentul lui Ashlee și viitorul ei soț. Un personaj destul de complex, și poate cel mai uman cu putință din această poveste. Deși, dacă o să citiți, veți observa că uman e un termen greu folosibil aici
  • Christian Molier este personajul negativ (sau cel negativ din această primă carte). I se spune vampir dar veți descoperi că nu se referă la ce înțelegem noi printr-un vampir clasic. Ce amuzant ar fi fost dacă pielea lui ar fi sclipit la soare. [laugh break for me]
  • Cingar Choron este un țigan care o ajută pe Ashlee mai mult decât ar trebui. E un tip de treabă, celebru violonist care o bagă pe Ashlee în încurcături dar o și scoate de acolo. Un tip foarte carismatic

Stil

Absolut minunat! E o adevărată plăcere să citești o asemenea carte. Are toate informațiile de care ai nevoie, totul e explicat frumos și curat. Îți dă impresia că ești deștept când aproape prinzi firul logic, apoi îți dă peste nas și te pune la locul tău când descoperi că logica ta nu e chiar atât de logică.

Serios acum, sunt extrem de încântată de această poveste și modul în care a fost concepută. Deși are tone de informații istorice, totul e pus clar pe hârtie și ți se acordă timpul necesar de a rumega informația în același timp în care îți continui și lectura.

Într-o zi, în viitor, când toată lumea o să facă vâlvă despre această carte pentru că cineva s-a gândit să o transpună în film, o să fiu printre cei care vor spune că I knew it before it was cool. Abia aștept să văd o posibilă ecranizare (nu există nici una în plan, din câte știu eu).

Părerea mea

Lesne de înțeles că iubesc această poveste și nu știu cum să fac să pun mâna pe ultima parte a trilogiei. Aș lua și în engleză, dar nu o găsesc prin împrejurimi, și nu am de gând să o comand din Australia. Nu încă cel puțin. Voi aștepta cuminte să apară în românește.

Oricum, recomand cu drag oricui e dispus să se piardă cu zilele într-un univers paralel, plin de mistere și întâmplări care mai de care mai extravagante.

Aș fi extrem de încântată și curioasă să aud părerile altora care au citit minunăția asta.

Trivia

Site-ul autoarei arată așa: Traci Harding. Mă rog, trebuie să apăsați pe nume. Ideea e că acolo găsiți detalii despre celelalte trilogii ale scriitoarei (se pare că are o mică obsesie cu trilogiile). Eu mi-am făcut un țel în viață de a-i citi toate cărțile, și a spera că toate sunt cel puțin la fel de minunate ca seria de mai sus.

Un gând despre “Gena lui Isis

  1. Pingback: Reginele-Dragon | Ce am citit, ce citesc, ce voi citi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s