Jurassic Park

Titlu original:  Jurassic Park

Autor:   Michael Crichton

Serie:  Jurassic Park (I guess…)

Editura:  Ballantine Books, New York, USA 1990

Anul aparitiei:  1990

Buna de citit cand:  ai pofta de o altfel de gradina zoologica

First iteration

Am avut multe discutii cu mine in legatura cu acest post. Intr-un timp ma gandeam la un singur post care sa contina si Jurassic Park si The Lost World. Dar cu cat am citit mai mult din The Lost World, mi-am dat seama ca-mi modifica foarte mult perceptia asupra primei carti. In concluzie, voi vorbi despre ele separat, si voi incerca sa fiu cat de obiectiva pot fi eu. Noroc ca eu nu sunt niciodata obiectiva…

Second iteration

La fel ca pentru multi dintre voi, si pentru mine la inceput a fost filmul Jurassic Park. Cine nu-si aminteste de marele Steven Spielberg care a adus dinozaurii la viata? Probabil cei nascuti dupa  1995… In fine, ideea e ca am vazut filmul cu muuuuult timp inainte sa citesc cartea, deci pe masura ce citeam, personajele capatau o anumita figura, lucru ce a stirbit din foamea imaginatiei mele. Mi-a fost de mare ajutor defectul meu (calitate uneori) care imi sterge din minte filme/carti aproape pe de-antregul, si astfel ma pot bucura la fiecare vizionare/citire ca si cum ar fi prima data. Lasand aberatiile la o parte, in afara de Sam Neil si Jeff Goldblum si imaginea cu marele Rex zguduind o masina, am intalnit pentru prima oara actiunea din carte.

Third iteration

Sunt destul de sigura ca am mai spus acest lucru odata, dar Crichton e absolut genial! Felul in care imbina stiinta si biologia si celelalte domenii, cu imaginile motorii care te arunca din propriul pat in barlogul ursului (sau in acest caz, al T-Rex-ului) este absolut genial! Dar iar ma pierd in detalii dubioase si uit despre ce vorbesc…

Asadar… pentru cei care nu stiu sau au uitat, Jurassic Park este o zoo-insula, desi mi se pare ciudat sa numesc zoo o gradina zoologica doar cu dinozauri. In fine, insula si gradina zoo apartin unui batranel excentric numit John Hammond. El aduce cativa cercetatori/oameni de stiinta sa-i vada insula, inainte de a face public evenimentul si de a deschide gradina zoologica. Printre acesti „turisti” se numara si Dr. Alan Grant – paleontolog, Dr. Ellie Sattler – paleobotanist si Dr. Ian Malcolm – matematician si totodata personajul meu preferat. Chiar daca Hammond sustine ca totul e perfect si nimic nu poate merge prost, teoria haosului adusa in discutie de scepticul Ian Malcolm isi spune cuvantul. O furtuna produce o pana de curent, care combinata cu alte elemente produce un haos. Si restul… e de poveste!

Forth iteration

Nu stiam mare lucru despre dinozauri inainte sa citesc cartea. Ma rog, nici acum nu stiu mai multe… sau poate cred ca stiu cate ceva… Ceea ce vreau sa spun este ca mi-a fost greu sa urmaresc actiunea pe alocuri, pentru ca nu stiam cum arata dinozaurul x, sau dinozaurul y, si am tot facut pauze lungi de cautat poze cu dinozauri. Desi autorul incearca sa explice ce si cum… e greu. In afara de asta, cred ca nea’ Crichton a facut o treaba excelenta atunci cand a gandit insula in cauza. Daca ma straduiesc putin, cred ca inca mai pot functiona ca un GPS prin gradina cu dinozauri. Nici nu vreau sa ma gandesc cat a trebuit sa se documenteze autorul inainte de aceasta poveste, pentru ca e un subiect delicat. Dinozauri… stim ca au existat, banuim cum se comportau. Eu voi continua sa-i vad ca niste animale dragute de casa, doar ca mai mari…

Actiunea a fost extrem de antrenanta si a trebuit sa fac pauze ca sa-mi revin pentru ca uitam sa respir. Am receptat cartea asta atat de puternic, incat odata chiar m-am asteptat sa vad un T-Rex in spatele meu, in camera mea, acasa. Ca sa nu mai spun ca inca mai tresar cand aud ciripituri de pasari. Deci cat priveste actiunea, nimeni nu se poate plange. Ever!

Fifth iteration

Cum toate cartile perfecte au si defecte, nici Jurassic Park nu s-a lasat mai prejos. Si tocmai pentru ca mi se pare o carte atat de buna, ma intristeaza mai mult greselile destul de importante pe care le-am observat.

Pentru inceput, nimeni nu se mira de dinozauri. Sunt acolo cativa de oh si ah, dar puii mei, sunt DINOZAURI! Sunt animale care au disparut de pe fata pamantului acum milioane de ani! Sunt mari, sunt diferite, sunt la cativa pasi! Personajele pur si simplu uita sa se mire. Si e de mirat acolo! Daca nici acolo nu…. E mai probabil sa ne invadeze o civilizatie extraterestra decat sa vezi tracand pe strada ta un velociraptor, sau un maiasaur. Eu m-as mira!!!

Alt lucru… E greu de crezut ca echipa lui Hammond a reusit in doar 5 ani nu numai sa foloseasca ADN dinozaurian ( ioi…) , dar si sa creasca zeci de dinozauri, doar pe o insula, mare ce-i drept, dar totusi o insula. Din fericire, chestia asta se explica/corecteaza in The Lost World, dar am zis ca nu mai pomenesc de ea aici, asa ca tac.

Sixth iteration

In afara de cele doua paragrafe de mai sus, mi-a placut tot! Mi-a placut Ian Malcolm, care pentru toti parea un negativist. El de fapt era doar un realist, matematician, obisnuit sa gandeasca la rece. Era foarte amuzant cum ii enerva pe toti doar explicand la rece situatia in care se gaseau. Tot foarte mult mi-au placut scenele cu T-Rex! Cuvantul acesta si semnificatia lui sunt probabil la fel de raspandite ca si Harry Potter, si deci fascinatia fata de el creste direct proportional cu raspandirea notiunii in lume. Si am avut ocazia sa fiu acolo, langa el, in timp ce rupea oamenii in doua. Ah, ce placere!

Seventh iteration

Evident, cum am terminat cartea m-am pus sa revad filmul. Foarte dezamagita am fost… Dar na, putine filme se pot compara cu o carte.

Acestea fiind spuse, o recomand cu mare si multa caldura tuturor persoanelor iubitoare de … citit. Nu ai cum sa nu vrei sa citesti Jurassic Park. Ar trebui sa fie ilegal sa nu fi citit aceasta carte. Mai discutam despre asta cand cuceresc lumea😀

P.S.: Probabil am stiut si pana acum, dar am uitat sau am vrut sa uit: Michael Crichton e mort. No more new and awsome books from him…

4 zile mai tarziu… Tocmai am descoperit ca stiam ca Michael Crichton e mort, inca de aici: Prey. Se pare ca sunt foarte buna la a uita lucrurile care nu-mi plac. Prea buna, as zice…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s