Cum citesc eu?!

Am decis sa impartasesc modul meu dezordonat de a citi. Dupa toate criticile care mi s-au adus, am ajuns la concluzia ca nu o fac in modul cel mai normal, dar hei, e modul meu…

Deci…

1. Cand aleg ce carte sa citesc/cumpar, daca nu stiu nimic despre poveste sau autor, citesc ultima fraza a cartii. Chiar daca de multe ori nu zice mai nimic, imi place ca pe parcurs ce citesc povestea sa-mi amintesc de ultima fraza si sa ma gandesc: oare despre cine e vorba acolo? Cum se ajunge oare la situatia aia? Cine „castiga” in final? si altele. Mi se pare ca face lectura mai interesanta. Ah, si daca nu-mi place ultima fraza, nu citesc/cumpar cartea.

2. De obicei citesc cate 5 carti odata, pentru ca nu ma pot concentra doar asupra uneia. O numesc deficit de citire. De obicei, cele 5 carti sunt: 3 imprumutate de la biblioteca, una care-mi apartine si una ceruta imprumut de la cineva. Din pacate, uneori nu-mi ajung doar 5, si mai am alte categorii: eBooks de pe laptop, eBooks de pe telefon si cartea pe care o car in geanta, peste tot pentru ca nu se stie cand am timp liber de citit.

3. Nu citesc decat atunci cand am chef, altfel nu „intra” prea bine lectura, pe care fie o citesc superficial, fie nu tin minte nimic din ce citesc.

4. Nu citesc carti pe care sa ma simt obligata sa le citesc. De-asta nici in liceu nu am citit nici o lectura obligatorie, decat dupa ce nu mai erau obligatorii.

5. Daca vad un film care e facut dupa o carte, nu citesc cartea in acel an. Daca citesc o carte si in acelasi an apare sau descopar ca exista film dupa carte, nu ma uit la el. Mi se pare o erezie.

6. Refuz sa citesc cartile ce au un limbaj care nu-mi place. De exemplu, nu prea imi plac cele pline de injuraturi moderne, à la Chuck Palahniuk sau, uneori, Stephen King (desi King e unul dintre scriitorii mei preferati).

7. Imi plac acele carti cu coperti frumoase, cu continut gros si capitole multe si scurte. De asemenea, citesc orice carte veche, pe hartie galbena si zdrentuita. Nu stiu exact de ce. Pur si simplu ador cartile vechi, care isi arata varsta. O carte veche e mai buna decat o sticla de vin vechi. Zic eu.

8. Daca se intampla sa gasesc o carte care sa-mi placa foarte foarte mult, o citesc foarte incet, si ma lupt cu mine insami ca sa nu o citesc in cateva ore. Si de obicei, sunt trista cand o termin.

9. Cand sunt intr-o librarie si nu vreau sa cumpar o carte anume, le aleg dupa miros.

10. Nu cred ca are ce cauta aici, dar, cartea mea preferata ever este Istoria dreptului romanesc, de Vladimir Hanga, daca imi amintesc eu bine, o carte de prin 1940 si ceva, care nu mai are coperti, batuta la masina, abia vizibile caracterele, cu miros de bunic, absolut superba, care se gaseste la Sala de lectura a judetului Timis. Nu am mai vizitat-o de mult…

Well, cam astea sunt… ritualurile mele cand vine vorba de carti. Ale voastre care sunt?

5 gânduri despre “Cum citesc eu?!

    1. justanangel

      E simplu.🙂 Unele carti au un anumit miros, fie de la editura, fie din cauza transportului etc. Mie personal imi place mirosul nou si cel vechi. Si unele carti pur si simplu miros mai bine decat altele.

      Ar trebui sa incerci sa mirosi cartile cand intri intr-o librarie. O sa-ti dai seama despre ce vorbesc😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s