Alte glasuri, alte incaperi

Spooky si de neinteles.

Titlul original: Other voices, other rooms

Autor: Truman Capote

Serie:

Editura: Univers, Bucuresti 1977

An de aparitie: 1948

Mi-am dorit de mult sa citesc o carte de-a lui Truman Capote, si in cele din urma am citit. Nu a fost deloc cum m-am astepta. Mi s-a recomandat ca ‘ceva ce n-ai mai citit pana acum’, dar… nu a fost asa.

Daca ar fi sa trec peste subiectul imposibi de descifrat al povestii, as zice ca am mai citit asa ceva, acelasi gen de scris, aceleasi descrieri si situatii confuze. Ca exemplu l-as putea da pe Rebreanu, Margaret Mitchell, poate chiar si Umberto Eco. Nu incerc sa demonstrez ne-originalitatea lui Capote, ci doar sa exemplific ca am mai citit asa ceva.

Trecand la subiectul cartii, pe cat de interesant mi s-a parut la inceput, pe atat de iritant a continuat. Mi se parea atat de greu sa tin pasul cu tot ceea ce se petrecea acolo, si nu pentru ca as fi mai inceata la minte, ci doar pentru ca se explic totul atat de vag. Mi s-a si intamplat de cateva ori sa citesc si sa trec cu vederea lucruri importante din cauza alaturarii lor cu alte lucruri importante, si trebuia sa ma intorc ca sa recitesc sa-mi dau seama ce se intampla. Nu zic ca asta ar fi vina autorului, pentru ca e a mea, dar totusi, n-ar fi stricat daca ar fi facut si el ceva mai multa lumina prin firul narativ. La urma urmei, se presupune ca scrisul e pentru mase, nu doar pentru invatati.

Iar ceea ce mintea mea simpla a inteles…. A fost miere! Unele scene atat de bine costruite, cu un efect atat de puternic asupra cititorului incat tremuram cu cartea in mana. Truman Capote se pricepe la creat imagini vizuale ca nimeni altul!

Ca sa spun ceva si despre subiectul cartii: este povestea unui baiat ramas orfan de mama care este chemat sa locuiasca cu tatal sau , pe care il gaseste putin cam in nedeplinatatea facultatilor mintale sau motorii. Baiatul, numit Joel, isi face drept prieteni o fetita baietoasa numita Idobel, cainele acesteia Henry si servitoarea casei. Nu se termina cu o intriga bine definita, nici macar un deznodamant clar, dar cele cateva intamplari au darul de a te da peste cap un pic (cum  fost scena in care s-a spanzurat calul…).

Cand am terminat de citit cartea, as fi putut jura ca pe ultima foaia scria: mai citeste-ma odata peste cativa ani. De a fost adevarat sau nu, o voi mai citi, mai devreme sau mai tarziu!

2 gânduri despre “Alte glasuri, alte incaperi

  1. De mult timp am cartea in biblioteca si, de mult timp imi face cu ochiul, insa n`am fost suficient de motivata sa o citesc pana acum. Descrierea ta pare destul de interesanta, mai ales parerea ta vis-a-vis de abilitatea autorului de a crea cititorului imagini vizuale perfecte!:D
    Am s`o citesc cu prima ocazie si sper sa am aceiasi parere buna…

  2. Pingback: Ce-am citit in ultima luna! | Ce am citit, ce citesc, ce voi citi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s