Titlu original: Sunt o baba comunista!
Autor: Dan Lungu
Serie: -
Editura: Polirom, Iasi 2007
Anul aparitiei: 2007
Buna de citit cand: ai chef de o portie zdravana de ras si de comunism
Doua ore jumate mi-a luat sa termin cartea. Pfoai, cat am ras!
La fel ca in Raiul gainilor, Dan Lungu a surprins perfect oamenii de la sat care vor sa ajunga la oras, snobismul unora si altele. Era sa spun si comunismul, dar nu prea stiu cu ce se mananca ala. Aveam 5 luni cand s-a produs ruptura intre „curente”.
Dar sa revenim la carte… Povestea are in prim plan o baba comunista, care isi povesteste pe sarite traiectoria vietii ei. Nu totul e in ordine cronologica, dar totul e clar si al naibii de amuzant. Mai ales cand fiica ei, Alice, care s-a mutat in Canada si se intoarce acasa ca sa le faca cunostinta parintilor cu viitorul sot canadian, si baba si sotul ei isi fac probleme ca el ar putea fi negru si ca poate ii lipseste o ureche. Si cand baba era suparata ca nu le-a pupat mainile… am inceput sa plang de ras.
Ce mi-a placut cel mai mult la poveste, a fost faptul ca desi la inceput baba regreta comunismul, pana la final ajunge sa-si puna intrebari. Fiica ei, sora ei si o fosta colega de lucru au cam facut-o sa inteleaga ca totusi comunismul a fost bun pentru cativa, nu pentru toti. E urat ce spun, dar gandurile chinuitoare ale babei mi s-au parut al naibii de amuzante. Si toate bancurile cu Ceausestii.
Cum tot citeam eu, si cum am stat sa ma gandesc la faptul ca inca nu stiu daca a fost bine sau nu in perioada comunista, mi-am intrebat parintii. Amandoi au inceput sa-si aminteasca cat de bine era, ca aveau de toate blablabla. Si am intrebat: atunci ce va lipsea? Si raspunsul a fost: libertate si mancare in magazine. Nu am mai stiut ce sa spun, asa ca mi-am continuat lectura.
Dan Lungu mi se pare un povestitor excelent, si legatura pe care a facut-o cu Raiul gainilor a fost atat de subtila incat chiar credeam ca-mi imaginez lucruri si a trebuit sa verific. Stilul lui si umorul negru si sec sunt de laudat. Inca mai rad cand imi amintesc anumite faze.
O lectura absolut superba, si sunt sigura ca daca as recit-o acum, tot la fel de mult m-as distra. Si se pare ca mai trec un scriitor roman pe lista mea cu scriitori preferati. Romani. Deci el va fi al treilea. Incetul cu-ncetul se fabrica otetul, vorba aia.
