Titlu original: Raiul gainilor
Autor: Dan Lungu
Serie: -
Editura: Polirom, Iasi 2007
Anul aparitiei: 2004
Buna de citit cand: ai pofta de o portie de umor pur romanesc
Aceasta carte este de departe cea mai amuzanta carte romaneasca pe care am citit-o vreodata! Chiar daca e prima carte citita de Dan Lungu (si prima din questul pariului cu somnul), m-a cucerit definitiv autorul. Nu am mai ras cu o asa pofta la o carte de la Trei intr-o barca.
Reticenta la orice scriitor roman (inca nu am descoperit motivul…), parerile despre carte ce se gasesc pe coperta -spate mi-au intarit preconceptia ca nu o sa-mi placa Raiul gainilor. Dar apoi am inceput sa citesc…
Este vorba despre locuitorii din strada Salcamilor, o banala strada dintr-un banal sat. Banuiesc. Ceea ce e interesant e viata locuitorilor. Incepand cu bogatul si excentricul Colonel, clasicul bogatan din orice sat romanesc, cu barbatii satului, muncitori, care-si petrec serile la carciuma satului, cu sotiile barfitoare care se uita pe geam in detrimentul televizorului, pana la nebuna satului mancata de caini. Nu a fost pagina in care sa nu rad de felul in care Dan Lungu povesteste despre intamplarile locuitorilor strazii. Dialogul e pur romanesc, la fel ca si caracterul oamenilor. Se gasesc absolut toate specimenele umblatoare de pe la noi.
Povestita intr-un cu totul alt ton, probabil ar fi fost o lectura trista, dar modul in care autorul descrie drama lui Relu Covalciuc, deprimat ca ramele din gradina sa au fost curentate si ca nu se apropie nici un dezastru natural, este absolut incantator. Ca sa nu mai spun de expresiile folosite de personaje…. Daca as avea timp si rabdare de chinez, probabil as fi copiat ¾ din carte ca si citate demne de tinut minte.
Recomand cartea absolut tuturor, pentru ca este un haz de necaz absolut genial, care te tine cu sufletul la gura, si te face sa-ti recunosti proprii vecini printre personajele cartii.
